Ateroscleroza este un proces lent, în care în pereții arterelor se acumulează lipide, colesterol, celule inflamatorii și alte componente, formând în timp plăci de aterom. Modificările pot evolua ani întregi fără manifestări evidente. Simptomele apar adesea abia când circulația sângelui este semnificativ afectată sau când o placă devine instabilă și favorizează formarea unui cheag.
Tocmai această evoluție discretă face importantă prevenția cardiovasculară înainte de apariția durerii sau a altor semnale de alarmă. Tensiunea arterială, colesterolul, glicemia, fumatul, greutatea corporală și istoricul familial contribuie, în proporții diferite, la riscul individual. Identificarea și controlul factorilor modificabili pot reduce probabilitatea complicațiilor cardiovasculare.
Cum se formează placa de aterom?
Arterele sănătoase au un strat intern numit endoteliu, care contribuie la funcționarea normală a vaselor de sânge. În ateroscleroză, interacțiunea dintre particulele lipidice, peretele vascular și procesele inflamatorii favorizează apariția și dezvoltarea leziunilor aterosclerotice.
Colesterolul transportat prin particulele LDL are un rol important în acest proces. Atunci când aceste particule pătrund și sunt reținute în peretele arterial, pot declanșa o serie de reacții care contribuie la formarea plăcii de aterom.
În timp, placa poate crește și poate îngusta interiorul arterei. Unele plăci pot rămâne stabile perioade îndelungate, în timp ce altele se pot rupe sau eroda. În asemenea situații, organismul poate forma un tromb care blochează parțial sau complet circulația sângelui.
De ce ateroscleroza poate rămâne neobservată?
Organismul poate compensa o perioadă modificările produse la nivelul arterelor. Din acest motiv, o persoană poate avea ateroscleroză fără să simtă durere și fără să observe o reducere evidentă a capacității de efort.
Manifestările depind inclusiv de arterele afectate. În cazul arterelor coronare, reducerea fluxului sanguin poate determina durere sau presiune în piept, mai ales la efort. Afectarea arterelor membrelor inferioare poate provoca durere musculară la mers, care se ameliorează în repaus. Dacă sunt implicate arterele care alimentează creierul, consecințele pot include atacul ischemic tranzitoriu sau accidentul vascular cerebral.
Absența simptomelor nu poate fi folosită, așadar, drept dovadă că arterele sunt sănătoase.
Factorii care favorizează ateroscleroza
Riscul cardiovascular rezultă de obicei din asocierea mai multor factori. Un nivel crescut al colesterolului LDL este unul dintre factorii importanți, iar hipertensiunea arterială poate contribui la afectarea vaselor. Fumatul accelerează procesele cardiovasculare nocive și este un factor de risc major care poate fi eliminat.
Diabetul, sedentarismul, excesul ponderal și anumite obiceiuri alimentare pot contribui, direct sau indirect, la creșterea riscului. Vârsta și istoricul familial sunt factori care nu pot fi modificați, dar sunt importanți atunci când medicul estimează riscul cardiovascular global.
Prezența unui singur factor nu indică automat existența unei boli cardiovasculare, însă asocierea mai multor factori poate schimba semnificativ profilul de risc.
Ce analize pot ajuta la evaluarea riscului?
Evaluarea începe, de regulă, cu măsurarea tensiunii arteriale și cu analize de sânge. Profilul lipidic oferă informații despre colesterolul total, LDL, HDL și trigliceride. Glicemia și, atunci când este indicată, hemoglobina glicată pot ajuta la identificarea tulburărilor metabolismului glucozei.
Rezultatele nu trebuie interpretate izolat. De exemplu, aceeași valoare a colesterolului LDL poate avea implicații diferite în funcție de vârstă, fumat, tensiune arterială, diabet și existența unei boli cardiovasculare cunoscute.
În funcție de profilul individual, medicul poate considera necesare investigații suplimentare. Nu toate persoanele fără simptome au nevoie de teste imagistice pentru depistarea aterosclerozei, iar investigațiile trebuie alese în funcție de indicația clinică.
Ce măsuri pot reduce riscul cardiovascular?
Renunțarea la fumat este una dintre cele mai importante măsuri pentru sănătatea cardiovasculară. Alimentația bazată predominant pe legume, fructe, cereale integrale, leguminoase, pește și surse adecvate de grăsimi nesaturate poate contribui la controlul factorilor de risc.
Activitatea fizică regulată, menținerea unei greutăți potrivite și controlul tensiunii arteriale, glicemiei și colesterolului sunt, de asemenea, componente importante ale prevenției.
Pentru unele persoane, schimbarea stilului de viață trebuie completată cu tratament medicamentos. Medicamentele pentru reducerea colesterolului sau controlul tensiunii arteriale sunt prescrise în funcție de riscul individual și de afecțiunile existente. Tratamentul nu trebuie început, întrerupt sau modificat fără recomandarea medicului.
Ateroscleroza demonstrează de ce sănătatea cardiovasculară trebuie urmărită și înainte ca organismul să transmită semnale evidente. Cunoașterea valorilor tensiunii arteriale, colesterolului și glicemiei, evitarea fumatului și adoptarea unui stil de viață echilibrat permit intervenția asupra unor factori importanți de risc. Controalele medicale efectuate la intervalele recomandate și discuția cu medicul de familie sau cardiologul ajută la stabilirea riscului individual și, atunci când este necesar, a unui plan corect de prevenție sau tratament.
Sursa: romanianoua.eu
